A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

Buldozere, camioane şi o uzină de producere a betonului. Ce se întâmplă la Aeroportul Chişinău (FOTO)

FOTO: PUBLIKA.MD/Dan Guțu

FOTO: PUBLIKA.MD/Dan Guțu

Reconstrucţia Aeroportului Internaţional Chişinău este în toi. După ce a fost construită parcarea supraetajată, aici are loc extinderea terminalului şi renovarea peronului, pistei şi căilor rulante pentru aeronave. Pentru a asigura lucrări de calitate, pe teritoriul aeroportului a fost instalată o uzină germană de producere a betonului cu trei tipuri de pietriş.

Uzina mobilă a fost adusă recent din Germania şi instalată aproape de focarul lucrărilor de reabilitare a aerodromului. Capacitatea de producere a betonului este de 480 de tone pe oră, triplu faţă de cea mai mare uzină de beton din ţară.

Compania germană, care a pus la dispoziţie uzina, dă asigurări că betonul fabricat aici este de cea mai înaltă calitate.

Pentru ca aerodromul reconstruit să servească mulţi ani înainte, lucrările de construcţie sunt făcute din temelie.

PISTĂ DE LUT de 42 milioane de euro pe Aeroportul Sibiu

Conducerea aerogării doreşte să recupereze 15 milioane de euro de la firmele care au amenajat pista. Nimeni nu-şi asumă nicio responsabilitate. Experţii au stabilit că pista a fost realizată pe argilă.

Alunecările de teren care au dus, în 2010, la formarea unui crater în pista Aeroportului Internaţional Sibiu au apărut din cauza pământului argilos (folosit la realizarea lutului) care a permis infiltrarea apei, au stabilit experţii tehnici în faţa instanţei. Pista aerogării tocmai fusese modernizată cu 42 de milioane de euro, lucrările fiind realizate de constructorul german Max Boegl.

Pagube de zeci de milioane de euro

“Proiectantul, executantul şi consultantul au tratat rambleul de 28 de metri ca o lucrare de terasamente obişnuită”, se arată în expertiza depusă la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Mureş. Procesul între reprezentanţii aeroportului, de o parte, şi constructor, proiectanţi şi consultant – de cealaltă parte – va avea următorul termen în luna martie. Reprezentanţii aeroportului solicită despăgubiri de 15 milioane de euro.

Astfel, experţii care au inspectat lucrările au constatat că proiectul pentru drenarea apelor este necorespunzător. Expertiza tehnică din proces a fost realizată de trei profesori universitari: Iacint Manoliu -Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Florian Roman – Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca şi Marin Marin – Universitatea Politehnică Timişoara.

Specialiştii consideră că proiectul, şi aşa lacunar, nu a mai fost respectat în totalitate de constructorii de la Max Boegl în privinţa sistemului de drenare. Răspunzători sunt şi consultanţii de la firma Dornier. “Împreună cu executantul poartă răspunderea pentru neexecutarea drenurilor longitudinale, prevăzute în proiect pe ultimii 75 de metri ai pragului 09. Au ales ca material pentru rambleu un pământul argilos provenit din excavaţiile din zonă, fără a se lua măsuri de îmbunătăţire”, se mai arată în expertiza amintită.

Noaptea când pista a luat-o la vale

Multe lucrări au fost făcute doar pentru a fi bifate şi pentru a se încasa banii: rigolele pentru apa de suprafaţă nu pot prelua apa pentru că sunt deasupra terenului, suprafaţa gazonată favorizează acumularea apei.

Un bărbat orb a fost dat jos din avion. Ce reacţie neaşteptată au avut pasagerii

Un eveniment fără precedent a avut loc în urmă cu câteva zile în oraşul american Philadelphia, când o cursă a companiei US Airways a fost nevoită să anuleze zborul spre Long Island, după ce pasagerii au părăsit aeronava într-un gest de solidaritate, potrivit CBS.

Protestul inedit a avut loc după ce un bărbat orb, Albert Rizzi, a fost dat jos din avion. Conflictul a început în momentul în care una dintre stewardese a devenit agresivîă când a remarcat că Doxy, câinele însoţitor al bărbatului, stătea pe culoarul avionului, când ar fi trebuit să stea sub scaunul din faţa lui Rizzi. Reprezentanţii companiei au declarat despre câine că era „agitat şi părea că nu poate fi controat de Rizzi“ şi, pentru că „bărbatul a devenit agresiv verbal, echipajul de zbor a decis ca el să fie dat jos din avion“. Măsura i-a înfuriat pe cei 33 de pasageri ai aeronavei, care au refuzat să mai continue drumul cu US Airways.  În schimb, compania a pus la dispoziţia călătorilor un autobuz.

Cateva accidente nefericite pe aeroport



Noul aeroport din Berlin face de ruşine precizia germană – are 66.500 de erori

Noul aeroport internaţional din Berlin (BER) nu poate fi numit un proiect de succes. După numeroase probleme legate de abaterile de la parametrii tehnici şi amânarea constantă a termenului de finalizare a lucrărilor, experţii au constatat acum că această construcţie conţine circa 66.000 de probleme, după cum a relatat publicaţia The Local.

Astfel, după opt luni de verificări, directorul tehnic al proiectului, Horst Amann, a primit un raport care menţionează 66.500 de erori ce fac imposibilă deschiderea aeroportului.

Cele mai grave probleme vizează sistemul de securitate în caz de incendiu – pe ici-colo au fost uitate zidurile de protecţie. Din motivul respectiv, data finalizării proiectului a fost deja amânată într-un rând pentru iunie 2012, însă, se pare, că situaţia nu a fost remediată.

Numeroasele probleme tehnice şi deficienţe au determinat creşterea costurilor construcţiei. Dacă iniţial costurile lucrărilor fuseseră estimate la 1,2 miliarde de euro, în prezent se apreciază că noul aeroport va costa aproximativ 5 miliarde de euro.

Un avion a ieşit de pe pistă, după ce a lovit o vacă

Un avion a ieşit de pe pistă, după ce a lovit o vacă Un avion indonezian cu 110 pasageri la bord a ieşit de pe pistă după ce a lovit o vacă, la aterizarea pe aeroportul Gorontalo, pe insula indoneziană Sulawesi, au anunţat miercuri oficiali, citaţi de AFP, transmite MEDIAFAX.

Avionul de tip Boeing 737-900 aparţinând companiei Lion Air, şi-a încheiat cursa pe câmp, după ce a lovit o vacă, marţi seara. Niciun pasager nu a suferit răni grave.

În schimb, vaca a murit strivită de una dintre roţile trenului de aterizare, a declarat pentru AFP şeful aeroportului Agus Pramuka.

Pilotul Iwan Permadi a declarat pentru agenţia de presă indoneziană Antara că a simţit, în urma producerii şocului, un miros de “carne arsă”.

El a spus că în momentul în care efectua coborârea a crezut că a văzut câini pe pistă. “Dar, în realitate, erau trei vaci care rătăceau în mijlocul pistei”, a spus el.

După producerea şocului, avionul, care venea de la Jakarta, capitala Indoneziei, a deviat şi a rămas imobilizat pe câmp, la marginea pistei. Toţi pasagerii au debarcat în siguranţă, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului indonezian al Transporturilor Bambang Ervan.

Aeroportul a fost închis după accident.

Braşov: Lucrările la pista aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav sunt în grafic

Lucrările pentru execuţia pistei aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav, începute la sfârşitul lunii aprilie, se desfăşoară conform graficului stabilit, volumul excavat până acum fiind de 200.000 de metri cubi de pământ scos de pe pistă, iar suprafaţa stabilizată de 90 de metri pătraţi.

Suprafaţa de mişcare a pistei este de 140.000 de metri pătraţi, în total cu acostamentele fiind la 175.000 de metri pătraţi. Suprafaţa pe care se construieşte pista este decopertată în totalitate, în prezent lucrându-se la stratul de balast de fundaţie, gros de 40 de centimetri, a declarat marţi, managerul de proiect Bogdan Partene, într-o conferinţă de presă desfăşurată pe locul pe care se construieşte pista.

La rândul lui, managerul firmei Vectra SRL care a câştigat licitaţia pentru construcţia pistei, Marcel Butuza, a declarat că lucrările sunt în grafic şi că sunt la peste 50% din lucrările de terasament.

‘Pregătim acum stratul de balast stabilizat, iar într-o lună va începe turnarea betonului, un beton special, aproximativ 50.000 de metri cubi, şi, după cum am promis, la sfârşitul lunii noiembrie 2013 pista aeroportului va fi gata’, a spus Butuza.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a ţinut să precizeze că la modul în care s-au desfăşurat lucrările începute la sfârşitul lunii aprilie pista ar putea fi gata la sfârşitul lunii octombrie.

‘Sunt convins că, la modul cum se lucrează, pista va fi gata în luna octombrie şi nu la sfârşitul lunii noiembrie aşa cum s-a prevăzut. Vreau să vă spun că suntem într-o vizită de lucru, nu suntem la o inaugurare. În bugetul de anul viitor al CJ vom prevedea un milion de euro pentru construcţia turnului de control şi căutăm un partener pentru construcţia terminalului. Aş prefera ca să nu implicăm firme private în construcţia terminalului pentru că acestea vin cu interese mari, cu bani puţini şi vor să obţină doar profituri mari. Ministerul Mediului va termina lucrările de îndiguire a pârâului Besălcin anul viitor. Ce vă pot spune este că ne gândim foarte serios şi la varianta cu un investitor privat pentru construcţia terminalului care ar însemna cam 10 milioane de euro, dacă nu vom găsi şi aceşti bani până la urmă. Până la sfârşitul acestui mandat de aici vor zbura avioane. Inaugurarea aeroportului şi primele zboruri vor fi până la sfârşitul anului 2016’, a dat asigurări preşedintele CJ, Aristotel Căncescu.

Şi primarul oraşului Ghimbav, Dorel Toma, a precizat că primăria Ghimbav va contribui la lucrările de la aeroport cu patru milioane de euro, cu două milioane în plus faţă de cât s-a prevăzut iniţial.

‘Trebuie să facem eforturi şi noi alături de CJ şi, având în vedere că va fi primul aeroport din România construit de la zero după anul 1990, merită să ne implicăm pentru ca lucrările să se poată derula conform angajamentelor’, a spus primarul Ghimbavului.

În schimb, primarul Braşovului, George Scripcaru, prezent la conferinţa de presă nu a spus cu ce sumă va contribui municipalitatea la realizarea aeroportului.

‘Când discuţi despre un proiect de genul acesta toate lucrurile se opresc la aspectul financiar, iar municipalitatea are acest gând să se implice în proiect după ce parcurgem paşii procedurali şi după ce vedem în detaliu despre ce este vorba din punct de vedere al proiectului în ansamblu, ţinând cont de toate componentele care sunt de derulat conform etapelor. Vom discuta şi vom vedea pe fiecare componentă în parte în ce fază se află, ce urmează, apoi putem să determinăm şi din punct de vedere financiar lucrurile. Vă vom anunţa la momentul oportun’, a subliniat primarul George Scripcaru.

Terminalul aeroportului international Brasov-Ghimbav va costa circa 56 de milioane de euro si va fi realizat printr-un contract de concesiune

Terminalul de plecari – Aeroport Brasov
Foto: AeroportBrasov.ro

Consiliul Judetean Brasov a luat decizia de a scoate la licitatie de concesiune constructia terminalului si a celorlalte constructii conexe ale aeroportului international Brasov-Ghimbav, informeaza Agerpres. Decizia vine dupa ce la finele anului trecut s-a semnat contractul pentru realizarea in 12 luni a pistei cu o lungime de 2.820 de metri, latime de 45 de metri si un cost de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul Consiliului Judetean. Reprezentantii CJ Brasov spun ca fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro.

“In acest moment avem bani doar pentru constructia pistei pentru care in luna noiembrie anul trecut s-a semnat contractul cu firma Vectra din Brasov care a castigat licitatia. In ceea ce priveste restul constructiilor, adica terminalul si celelalte cladiri conexe dorim sa dam drumul in luna februarie la o licitatie de concesiune pentru partea de proiectare, finantare, constructie si operare, pentru restul constructiilor viitorului aeroport in asa fel incat sa intram in parteneriat cu o entitate privata. La concesiune, avantajul autoritatii locale este ca, poate, avand in vedere lucrarile pe care CJ le-a facut si le face la aeroport din bani publici, sta la masa cu alte pretentii fata de partenerul privat. In ceea ce priveste fondurile pentru constructia terminalului si a celorlalte cladiri conexe ar fi vorba despre maximum 56 de milioane de euro”, a precizat vicepresedintele CJ, Mihai Pascu, citat de Agerpres.

Constructia pistei care are o lungime de 2.820 de metri si o latime de 45 de metri, costurile fiind de 12,7 milioane de euro plus TVA, bani din bugetul CJ, va incepe in luna aprilie, cu finalizare in termen de 12 luni, a mai declarat vicepresedintele CJ Brasov.

In plus, oficialul local a mai spus ca reprezentantii Romatsa au venit cu sugestia ca autoritatea publica, respectiv CJ, sa ia in calcul realizarea turnului de control din fonduri publice avand in vedere echipamentele care urmeaza sa fie instalate in turnul de control.

“Asta inseamna alte costuri, iar noi facem acum demersuri la bugetul national pentru a vedea cati bani vor fi alocati proiectului ‘Aeroportul international Brasov-Ghimbav’. Va pot spune ca presedintele CJ, Aristotel Cancescu, a avut o discutie cu ministrul (Transporturilor – n.r.) Relu Fenechiu care a spus ca sustine acest proiect”, a mai aratat Pascu.

El a mentionat ca a avut o discutie si cu ministrul Lucia Varga care ar trebui sa identifice suma de 4,5 milioane de euro alocata anul trecut de Ministerul Mediului pentru lucrarile de indiguire si deviere a raului Besalcin, suma care nu s-a cheltuit din cauza unor contestatii ale licitatie, rezolvate in prezent.

Imaginea schimbărilor climatice: un avion se scufundă în pista încinsă

Incendii devastatoare, temperaturi extreme, decese, stare de urgenţă – pentru SUA, vara aceasta nu arată deloc frumos. Oamenii de ştiinţă, întrebaţi de ce au apărut fenomenele cu pricina, de ce anul este atât de fierbinte, au spus, dur şi la obiect: “Aceasta este faţa schimbărilor climatice”.

 

Un pasager aflat într-un avion pe aeroportul din Washington a postat o fotografie pe Reddit, iar imaginea a devenit rapid virală, fiind, ulterior, preluată şi de media. Imaginea arată cum avionul se scufundă, la propriu, în pista de asfalt încins atât de tare, încât devine flexibil. Pasagerul, Phillip Dugaw, a scris şi următoarele rânduri: „Au încercat timp de o oră (angajaţii aeroportului – n.r.) să scoată avionul din asfalt cu un camion de tractare, înainte să ne dea jos din el. Nu a funcţionat metoda, nici cu avionul gol. Apoi au descărcat bagajele, ca îl facă mai uşor şi au pornit motoarele avionului. După două ore, au renunţat şi au anulat zborul”, a notat pasagerul.

Jurnaliştii de la The Washington Post au scris că „din cauza temperaturilor extreme care au lovit Washington-ul, pavajul pistelor din aeroport s-a înmuiat şi a prins roţile avionului în capcana de asfalt, imobilizând aparatul de zbor. Acesta nu a mai putut fi mutat nici măcar cu ajutorul maşinii de tractare”. Mulţi dintre cei care au văzut şi au dat mai departe fotografia au remarcat că aceasta simbolizează cel mai bine situaţia fierbinte cu care se confruntă SUA în această vară.

Aeroportul Otopeni, de la bază militară a Germaniei naziste, la cel mai mare aeroport din țară, tranzitat de milioane de pasageri anual

Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare, cel mai modern și cel mai tranzitat aeroport din România. Numai în anul 2010, de pe Otopeni au zburat aproape cinci milioane de pasageri.

Istoria Aeroportului Otopeni începe să prindă contur în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1940 și 1944, pe actualul teren al aeroportului a funcționat o bază militară pentru Germania lui Hitler. Între 1944 și 1965, infrastructura existentă, adică o pistă de 1.200 de metri și clădirile anexe, a fost utilizată de aviația militară română.

Până în 1965, numai Aeroportul Băneasa (actualmente Aurel Vlaicu) opera zboruri comerciale. Creșterea traficului aerian impunea construirea unui nou aeroport. Procesul de transformare a bazei aeriene militare în Aeroportul Internațional București-Otopeni primește undă verde.

Lucrările au vizat, în principal, modernizarea pistei existente, astfel încât să permită aterizarea aeronavelor de mare capacitate. Pista modernizată ajunsese la o lungime de 3.500 de metri, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Foaier pentru celebrități, la vizita lui Nixon

Un aspect important al modernizării aeroportului a fost crearea unui foaier pentru celebrități, în 1969, odată cu vizita președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Astfel, pe 2 august a avut loc inaugurarea Salonului Oficial al Aeroportului.

În 1970, a fost construită aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an.În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3.500 de metri, și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare ajunsese la 35 de aeronave pe oră.

Aeroportul începe derularea unui vast program de investiții, în anul 1991, respectiv „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni‟, împreună cu un joint-venture româno-italian (Italstrade, S.E.A. Milano, C.C.C.F).