Consiliul Concurentei a avizat o schema de ajutor de stat privind acordarea de sprijin financiar pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian. Schema, initiata de ministerul transporturilor si infrastructurii, va fi pusa in aplicare dupa obtinerea aprobarii din partea forului comunitar.

Aceast proiect creaza cadrul normativ necesar pentru acordarea de fonduri nerambursabile unui numar maxim de 14 aeroporturi de categoria D (cu un trafic de sub un milion de pasageri pe an) in vederea construirii, modernizarii si dezvoltarii infrastructurii de transport aerian (piste de decolare/aterizare, cai de rulare, platforme de stationare, turnuri de control si elemente conexe acestora). Bugetul este de aproximativ 150 milioane de euro, fondurile provenind atat din bugetul national, cat si din fonduri comunitare.

“Prin aceasta masura se doreste dezvoltarea infrastructurii de transport aerian pe teritoriul Romaniei in conditii de siguranta si eficienta la standarde europene atat pentru persoane, cat si pentru marfuri”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedinte al Consiliului Concurentei. Ajutorul de stat se va implementa pana la sfarsitul anului 2015. Informatii suplimentare, la www.consiliulconcurentei.ro

Autorităţile plănuiesc o investiţie de câteva milioane de euro pentru ca aerogara să capete un aspect european. Aeroportul craiovean, devenit o adevărată mină de aur după ce autorităţile centrale au anunţat închiderea terminalului de zboruri low-cost de la Băneasa, va trece printr-un proces amplu de cosmetizare, care nu are în vedere însă şi problema de fond a unităţii: pista care necesită reabilitare imediată. În luna august, autorităţile judeţene, în subordinea cărora se află aeroportul, au demarat licitaţia pentru reproiectarea aerogării, procedură în urma căreia a fost desemnată câştigătoare firma consilierului local Emilian Ştefârţă, Aedilia Proiect SRL, singurul participant. Potrivit contractului semnat joia trecută, proiectanţii trebuie să prevadă soluţii pentru refacerea faţadelor corpurilor de clădire, pentru amenajarea unor spaţii verzi şi parcări în faţa aeroportului şi soluţii pentru ca intrarea de pe drumul naţional în incinta aeroportului să fie uşoară şi sigură. În plus, specialiştii consiliului judeţean au cerut ca în proiect să fie inclusă şi refacerea volumetriilor, în sensul că turnul de control al aeroportului va fi cel mai probabil supraînălţat, în timp ce clădirea din faţă va fi mai joasă.

„Proiectul prevede refacerea faţadelor şi a volumetriilor, amenajare peisagistică, parcări şi realizarea de noi spaţii fără ca acest lucru să presupună extinderea clădirilor. Vor fi folosite două materiale, sticla şi alucobondul, care va avea o culoare aurie“, a spus arhitectul judeţului Radu Pappa, care a adăugat că, probabil, sistematizarea circulaţiei pe drumul naţional în zona aeroportului va fi făcută prin amplasarea unui sens giratoriu. Proiectul de reabilitare este prezentat şi pe site-ul www.cjdolj.ro, secţiunea Video.

Proiectul, finanţat de CJ sau de minister
Conducerea executivă a CJ e de părere că, în cazul în care lucrurile merg strună în privinţa proiectării, execuţia ar putea începe chiar în luna noiembrie şi s-ar putea încheia în primăvara anului viitor. Nu e foarte clar însă de unde vor lua autorităţile cele trei milioane de euro necesare reabilitării, preţ la care administraţia estimează că se vor adjudeca lucrările. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat ieri că „va da atâţia bani câţi vor fi necesari“, după care a revenit spunând că o parte din bani ar putea fi daţi de Ministerul Transporturilor. „Am avut o discuţie cu domnul ministru Orban (Ludovic Orban, ministrul transporturilor – n.r.) şi a promis că vom primi bani. E posibil chiar în luna octombrie să primim o primă tranşă“, a spus Prioteasa. Acesta a precizat însă că reabilitarea pistei de aterizare face obiectul unui proiect separat în valoare de şapte milioane de euro, pentru care deocamdată nu se ştie sursa de finanţare. „E posibil să facem această pistă din fonduri europene, la care noi să contribuim cu o cofinanţare sau să primim aceşti bani de la Ministerul Transporturilor. Dacă nu se vor materializa nici una dintre aceste două variante, e posibil să dăm chiar noi aceşti bani“, a adăugat Prioteasa.

Dezvoltatorii, cu ochii pe terenurile din jurul aeroportului
Autorităţile judeţene spun că, în condiţiile în care Băneasa va deveni „caşcaval“ imobiliar, aeroportul craiovean, aflat la 250 de kilometri distanţă, e numai bun pentru mutarea curselor low-cost. Blue Air, peţitor de mai multă vreme, a început deja colaborarea cu Aeroportul din Bănie în această vară, sub forma unor curse charter către Antalya şi Corfu pentru agenţiile de turism din regiune. De la zboruri charter până la cele regulate este însă un drum lung, timp în care aeroportul trebuie să se pună la punct pentru a corespunde standardelor internaţionale. 

De efectuarea unor curse regulate s-au arătat interesate şi WizzAir, Myair sau Ryanair, toţi operatori low-cost. În ceea ce priveşte terenurile din jurul aeroportului, cele 233 de hectare date prin hotărâre de guvern către CJ Dolj, preşedintele acestei instituţii e de părere că dezvoltarea aeroportului se va putea face doar prin parteneriat public-privat. Potrivit lui Prioteasa, italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma – Latina ar trebui să aducă săptămâna viitoare studiul de fezabilitate privind dezvoltarea aeroportului, dar de aeroport s-a interesat şi dezvoltatorul imobiliar Bogaris prin agenţia de dezvoltare Wakefield.

Sursa

Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni (AIHCB) va incepe in 2011 o noua etapa de dezvoltare, care va atrage intr-o prima faza o investitie de circa 450 de milioane de euro, urmand sa fie finalizat in 2013-2014. Aeroportul se va intinde in urmatorii 12 ani pe o suprafata de 1.400 de hectare, dubla fata de cea actuala, urmand ca procesul de achizitie a terenurilor sa fie finalizat in urmatorii cinci ani. 

“Urmatoarea faza de dezvoltare a aeroportului va fi derulata catre viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov, iar in urmatorii cinci ani se va desfasura procesul de achizitie a suprafetei de teren necesara extinderii, care se ridica la 700 de hectare”, a declarat Valentin Iordache, directorul de calitate si mediu al aeroportului.

AIHCB va incheia in perioada 2009-2010 programul de modernizare inceput in anii ‘90, prin investitii de circa 85 de milioane de euro in cadrul fazei a treia de dezvoltare, realizate din fonduri proprii si din credite bancare. AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, iar investitia de 450 de milioane de euro acopera construirea unui nou terminal de pasageri si a unei platforme multimodale destinata transportului cargo. AIHCB se ocupa in prezent de realizarea studiului de fezabilitate impreuna cu firmele Roland Berger si Hochtief. 

Totodata, vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/ metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti, un centru de business de circa 5.000 de metri patrati si un hotel cu o capacitate de 200 de camere. “Dezvoltarea aeroportului se va face in functie de necesar, astfel incat sa tinem pasul cu cresterea numarului de pasageri. Procesul de expropriere a fost amanat cu un an si va incepe in 2009, pentru ca situatia terenurilor este destul de complicata, avand in vedere ca sunt multi proprietari si o parte din suprafete nu sunt intabulate”, explica Iordache. 
In urmatorii doi ani, aeroportul isi va moderniza fluxurile in conformitate cu Acordul Schengen, va avea un salon oficial modernizat, urmand sa fie modernizata pista 1 si sa fi construita o noua parcare de 12.000 de metri patrati, unde au inceput deja lucrarile de constructie. Investitiile implica extinderea terminalului de plecari internationale si Schengen la 19.600 de metri patrati, reamenajare aerogara sosiri internationale si Schengen care va avea 500 de metri patrati si extinderea zonei de imbarcare (Finger) pana la 14 aviobridge-uri, inclusiv Schengen, fata de 5 cate sunt in prezent. In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.
 
Planurile AIHCB
AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri.

Vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti.

Investitii importante vor fi realizate si in constructia unui centru de business de circa 5.000 mp si a unui hotel cu o capacitate de 200 de camere.

In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.

Sursa ZF

In ciuda eforturilor autoritatilor, de a incepe in 2008 modernizarea Aeroportului International Iasi, anul trecut s-a dovedit plin de esecuri in acest sens. Insa lucrurile nu sunt fara rezolvare, sau cel putin asa spera factorii implicati in acest proiect.

Mitica Rebegea, directorul Regiei Autonome a Aeroportului, este convins ca proiectul privind dezvoltarea si modernizarea aeroportului va fi realizat anul acesta. “Proiectul este inclus in actualul program de guvernare. Toata lumea este pro-aeroport, asa ca este cazul sa ne trezim la realitate si sa nu ne mai incurcam in diferite gaselnite. Vrand, nevrand, trebuie sa-l realizam, pentru ca traficul de pasageri este in crestere si inca 11 companii aeriene, care vor sa opereze la Iasi, ne-au contactat. Acum, capacitatea pistei nu acopera traficul aeronavelor, iar noi pierdem mult daca nu urgentam lucrurile”, a spus Rebegea.

Oferte exista

In plus, joi, conducerea CJ se va intalni cu reprezentantii companiei Cormio Ingineering, din Italia, firma specializata in constructia de aeroporturi. Italienii isi vor prezenta oferta pentru a fi luati in calcul in vederea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea aeroportului iesean. “Mai intai, trebuie rezolvata problema terenurilor si asteptam acea ordonanta care prevede ca toate terenurile de utilitate publica sa fie expropriate in regim de urgenta. Odata clarificata situatia, vom putea incepe constructia pistei, si nu cu bani de la Guvern. Avantajul este ca nu mai suntem presati de timp”, a spus vicepresedintele CJ, Constantin Adascalitei. Compania italiana este a treia interesata de proiect, primele fiind firme din China si Germania.

Sefii Consiliului Judetean (CJ) Iasi sustin ca cea mai probabila varianta pentru modernizarea aeroportului este realizarea unei piste de categoria a doua.

“Astazi (ieri – n.r.) am avut o intalnire cu reprezentantii firmei italiene Cormio Engineering SRL. Au studiat situatia noastra si au venit cu niste propuneri. Cunoscand lungimea pistei si faptul ca nu detinem integral terenul, acestia au facut o proiectie in care pista va avea 2.200 de metri lungime si 40 latime. Acestea ar fi limitele minime pentru a fi incadrata in ceea ce ei numesc o pista de categoria a doua. O astfel de pista este proiectata pentru avioane de tip Boeing 747″, a declarat vicepresedintele CJ Constantin Adascalitei. Acesta a adaugat ca apreciaza interesul firmei italiene, firma care a mai avut investitii asemanatoare si in China. “Inca nu putem da un verdict pentru acest lucru (proiectul firmei din Italia – n.r.). Asta ar insemna ca ar trebui sa aruncam la gunoi vechiul proiect. In orice caz, noi (CJ Iasi – n.r.) vom face o serie de «presiuni» la Guvern prin adrese scrise, pentru a rezolva macar problema terenului de la Domeniile Statului. Va ramane in sarcina CJ sa ne «folosim» de aceste companii pentru a realiza un parteneriat public-privat, ma refer aici la concesionarea pistei pe un anumit numar de ani”, a mai spus vicepresedintele CJ.

Surse IasiPlus si Flacara Iasului

Lângă Deva va fi construit un aeroport internaţional, investiţia urmând să fie realizată printr-un parteneriat public privat între Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi o companie italiană. Valoarea investiţiei va fi de circa 15 milioane de euro, iar administraţia judeţeană va pune la dispoziţie terenul necesar construcţiei, urmând ca partea italiană să asigure finanţarea. Potrivit părţilor implicate în proiect, lucrările ar putea începe în acest an şi se vor finaliza în anul 2010.

Prima parte a studiului de fezabilitate necesar pentru construcţia aeroportului a fost prezentată, ieri, conducerii CJ Hunedoara, varianta finală urmând să fie gata până în luna aprilie. Conform celor declarate de reprezentanţii companiei Meridiana, parteneri la realizarea acestui proiect, în prima fază se va construi o pistă în lungime de 2.000 de metri, un hangar pentru trei avioane şi o clădire dotată cu toate utilităţile, toate acestea fiind preconizate a se realiza într-un an de la data începerii construcţiei. Ulterior, aici vor mai fi făcute investiţii ulterioare pentru dezvoltarea industrială adiacentă activităţii aeroportuare. «Pentru început va fi un aeroport destinat curselor interne, urmând ca apoi să se dezvolte pe relaţii internaţionale. În acest proiect, noi vom oferi terenul necesar construcţiei. Cred că în acest an vom începe lucrările, astfel ca în 2010 să putem decola de pe aeroportul Deva», a afirmat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Conform studiului de fezabilitate, se estimează că după primii cinci ani de funcţionare, traficul de pasageri pe aeroport va ajunge la 112.000 de persoane anual, iar după zece ani acesta va creşte la 550.000 de călători.

Sursa