Incheon International din Seul a fost desemnat, pentru a doua oară, drept cel mai bun aeroport din lume în 2012, din primele zece poziţii ale clasamentului şase fiind ocupate de aeroporturi din Asia, potrivit World Airport Awards, întocmit anual de firma de britanică Skytrax.

Rezultatele se bazează pe intervievarea a 12 milioane de pasageri pe parcursul a zece luni, fiind analizate 385 de aeroporturi. Cercetarea evaluează gradul de mulţumire al călătorilor cu privire la 39 de servicii şi produse.

Aproape 30 de milioane de pasageri trec prin aeroportul Incheon International în fiecare an, acesta fiind cel mai mare aeroport din Coreea de Sud. El dispune de un muzeu care expune cultura coreeană şi un centru de cultură tradiţională coreeană.

Aeroportul Changi din Singapore s-a clasat pe locul al doilea, primind şi titlul de cel mai bun aeroport cu dotări pentru petrecerea timpului liber (piscină, cinema, grădină) şi pentru tranzitul pasagerilor.

Aeroportul internaţional din Hong Kong, de opt ori câştigător din 1999 încoace, s-a plasat anul acesta pe locul trei. În schimb, s-a clasat pe primul loc în ceea ce priveşte mâncarea şi curăţenia. Pe locul al patrulea se găseşte aeroportul din Amsterdam, Schipol, care este şi cel mai bun aeroport european, iar pe cinci se află aeroportul internaţional din Beijing.

Construcţia Aeroportului Internaţional Bucureşti – Sud ar putea fi finalizată la jumătatea anului 2014 iar investiţia totală este estimată la circa 200 – 220 milioane de euro, a declarat, astăzi, Grigore Răcaru, director de strategie şi dezvoltare al grupului de firme Romstrade.

Răcaru a anunţat, într-o conferinţă de presă, că în urmă cu două săptămâni compania Infra Group, având ca asociaţi Romstrade şi Blue Air, a semnat un contract de consultanţă financiară cu Lufthansa Consulting pentru proiectul noului aeroport ce va fi construit la 20 de kilometri sud de Capitală. Proiectul a fost demarat de compania Infra Group, care intenţionează să construiască un aeroport privat pe o suprafaţă de peste 255 de hectare la Adunaţii Copăceni, în judeţul Giurgiu.

Potrivit lui Grigore Răcaru, în patru - cinci luni, Infra Group ar putea primi autorizaţia de construcţie de la Primăria Adunaţii Copăceni, astfel că la finele anului în curs ar putea demara construcţia aeroportului. Finalizarea proiectului este prevăzută să aibă loc la 30 de luni de la data obţinerii autorizaţiei de construcţie.

Stadiul proiectului

La rândul său, primarul localităţii Adunaţii Copăceni, Ion Tache, a precizat că a fost eliberat PUZ-ul, care a fost aprobat şi de Consiliul Judeţean Giurgiu, şi se aşteaptă documentaţia necesară eliberării autorizaţiei de construcţie.

În ceea ce priveşte investiţia finală, Grigore Răcaru a spus că aceasta a fost estimată la circa 200 – 220 milioane de euro, însă sunt mai multe valori puse pe masă de companiile de proiectare, deci încă nu este cunoscută valoarea finală.

“Noi gândim ca acest aeroport să fie dezvoltat modular, pe trei sau chiar patru faze. Pe lângă cererea de oferte pentru consultanţă financiară am cerut şi oferte pentru proiectarea respectivului aeroport; cerere de oferte cu direcţie pentru companiile specializate din străinătate. Am avut două faze de preselecţie, pe urmă încă o preselecţie, iar acum suntem în discuţii cu ultimele două companii de renume. Nu vreau să le menţionez acum pentru că suntem încă în negocieri. Faza finală ajunge cam la 200 – 220 milioane de euro”, a spus Răcaru.

Prima fază a investițiilor, cel puțin 120 milioane euro

Directorul de strategie şi dezvoltare al grupului Romstrade a adăugat că investiţiile din prima fază nu au cum să fie sub 120 – 130 milioane de euro.

“Acum suntem în faza de a construi partea de studiu de fezabilitate, de proiecţie de trafic pe termen scurt, mediu şi lung şi, în funcţie de rezultatele financiare care se vor evidenţia în acest model financiar, vom dimensiona investiţiile sau etapizarea investiţiilor. În orice caz, prima fază a investiţiilor nu va putea fi sub 120 – 130 milioane de euro. În prima fază, aeroportul va avea o singură pistă de 3.200 de metri, orientată est-vest, în baza studiilor de direcţie şi intensitate a vântului. Estimăm o capacitate, în prima fază, de 2 milioane de pasageri care pleacă, anual. De asemenea, estimăm cam 10 mişcări pe oră şi cam între 1.300 şi 1.500 de pasageri în orele de vârf. În urma previziunilor de trafic vom defini capacităţile şi paşii următori pentru construcţia celorlalte faze ale aeroportului”, a precizat Răcaru.

Romstrade cumpără terenuri în Adunații Copăceni

La această întrebare, răspunsul ar fi ”aparent niciuna”, însă un proiect care astăzi dorește să atragă investitori a fost descoperit de Nicolae Ceaușescu, reînviat de Călin Popescu-Tăriceanu și a trezit interesul vecinilor de peste Dunăre.

Este vorba de aeroportul lui Nelu Iordache de la Adunații Copăceni ale cărui lucrări de construcție urmează a fi demarate la finalul anului acesta.

”Ceaușescu a descoperit locul aeroportului. În anii ’80, el vroia să mai construiască un aeroport și a ales Adunații Copăceni pentru că este un loc foarte bun deoarece viteza vântului nu depășește 6 metri/secundă și ceața nu rezistă mai mult de două ore”, a spus Ion Tache, primarul localității Adunații Copăceni. Acesta a menținat că proiectul a reînceput să prindă formă în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu.

Mai interesant este faptul că vecinii bulgari din orașul Ruse pot fi unii dintre utilizatorii aeroportului. ”Autoritățile de la Ruse sunt interesate de accesul către aeroportul din Otopeni care este cel mai aproape de ei. Prin urmare, proiectul unui aeroport la Giurgiu este privit cu ochi buni de către acestea. În master-planul lor este cuprinsă construcția centurii ocolitoare a orașului pentru acces mai bun către Giurgiu”, a spus Dumitru Beianu, președintele consiliului județean Giurgiu.

Colaborea cu Lufthansa Consulting

Un nou pas în demararea proiectului este semnarea contractului de consultanță financiară cu una dintre cele mai mari companii de consultanță în aviație, Lufthansa Consulting care are la activ 1.500 de proiecte în lume, o treime dintre acestea fiind pentru clienții cu proiecte de aeroporturi. ”Pe termen lung, București are nevoie de un nou aeroport, însă vom vedea dacă are sens acum o astfel de investiție”, a spus reprezentantul Lufthansa menționând că în aproximativ 3 luni se va putea pronunța cu privire la proiectul aeroportului. ”Peste 90% nu sunt șanse să fie anulat acest proiect și cred că ale noastre calcule pentru investiții vor coincide cu cele ce vor fi făcute de către Lufthansa”, a declarat pentru Capital, Gheorghe Răcaru, directorul general al grupului de firme Romstrade.

Sursa: www.capital.ro – 18.04.2012

Consiliul Concurentei a avizat o schema de ajutor de stat privind acordarea de sprijin financiar pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian. Schema, initiata de ministerul transporturilor si infrastructurii, va fi pusa in aplicare dupa obtinerea aprobarii din partea forului comunitar.

Aceast proiect creaza cadrul normativ necesar pentru acordarea de fonduri nerambursabile unui numar maxim de 14 aeroporturi de categoria D (cu un trafic de sub un milion de pasageri pe an) in vederea construirii, modernizarii si dezvoltarii infrastructurii de transport aerian (piste de decolare/aterizare, cai de rulare, platforme de stationare, turnuri de control si elemente conexe acestora). Bugetul este de aproximativ 150 milioane de euro, fondurile provenind atat din bugetul national, cat si din fonduri comunitare.

“Prin aceasta masura se doreste dezvoltarea infrastructurii de transport aerian pe teritoriul Romaniei in conditii de siguranta si eficienta la standarde europene atat pentru persoane, cat si pentru marfuri”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedinte al Consiliului Concurentei. Ajutorul de stat se va implementa pana la sfarsitul anului 2015. Informatii suplimentare, la www.consiliulconcurentei.ro

Autorităţile plănuiesc o investiţie de câteva milioane de euro pentru ca aerogara să capete un aspect european. Aeroportul craiovean, devenit o adevărată mină de aur după ce autorităţile centrale au anunţat închiderea terminalului de zboruri low-cost de la Băneasa, va trece printr-un proces amplu de cosmetizare, care nu are în vedere însă şi problema de fond a unităţii: pista care necesită reabilitare imediată. În luna august, autorităţile judeţene, în subordinea cărora se află aeroportul, au demarat licitaţia pentru reproiectarea aerogării, procedură în urma căreia a fost desemnată câştigătoare firma consilierului local Emilian Ştefârţă, Aedilia Proiect SRL, singurul participant. Potrivit contractului semnat joia trecută, proiectanţii trebuie să prevadă soluţii pentru refacerea faţadelor corpurilor de clădire, pentru amenajarea unor spaţii verzi şi parcări în faţa aeroportului şi soluţii pentru ca intrarea de pe drumul naţional în incinta aeroportului să fie uşoară şi sigură. În plus, specialiştii consiliului judeţean au cerut ca în proiect să fie inclusă şi refacerea volumetriilor, în sensul că turnul de control al aeroportului va fi cel mai probabil supraînălţat, în timp ce clădirea din faţă va fi mai joasă.

„Proiectul prevede refacerea faţadelor şi a volumetriilor, amenajare peisagistică, parcări şi realizarea de noi spaţii fără ca acest lucru să presupună extinderea clădirilor. Vor fi folosite două materiale, sticla şi alucobondul, care va avea o culoare aurie“, a spus arhitectul judeţului Radu Pappa, care a adăugat că, probabil, sistematizarea circulaţiei pe drumul naţional în zona aeroportului va fi făcută prin amplasarea unui sens giratoriu. Proiectul de reabilitare este prezentat şi pe site-ul www.cjdolj.ro, secţiunea Video.

Proiectul, finanţat de CJ sau de minister
Conducerea executivă a CJ e de părere că, în cazul în care lucrurile merg strună în privinţa proiectării, execuţia ar putea începe chiar în luna noiembrie şi s-ar putea încheia în primăvara anului viitor. Nu e foarte clar însă de unde vor lua autorităţile cele trei milioane de euro necesare reabilitării, preţ la care administraţia estimează că se vor adjudeca lucrările. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat ieri că „va da atâţia bani câţi vor fi necesari“, după care a revenit spunând că o parte din bani ar putea fi daţi de Ministerul Transporturilor. „Am avut o discuţie cu domnul ministru Orban (Ludovic Orban, ministrul transporturilor – n.r.) şi a promis că vom primi bani. E posibil chiar în luna octombrie să primim o primă tranşă“, a spus Prioteasa. Acesta a precizat însă că reabilitarea pistei de aterizare face obiectul unui proiect separat în valoare de şapte milioane de euro, pentru care deocamdată nu se ştie sursa de finanţare. „E posibil să facem această pistă din fonduri europene, la care noi să contribuim cu o cofinanţare sau să primim aceşti bani de la Ministerul Transporturilor. Dacă nu se vor materializa nici una dintre aceste două variante, e posibil să dăm chiar noi aceşti bani“, a adăugat Prioteasa.

Dezvoltatorii, cu ochii pe terenurile din jurul aeroportului
Autorităţile judeţene spun că, în condiţiile în care Băneasa va deveni „caşcaval“ imobiliar, aeroportul craiovean, aflat la 250 de kilometri distanţă, e numai bun pentru mutarea curselor low-cost. Blue Air, peţitor de mai multă vreme, a început deja colaborarea cu Aeroportul din Bănie în această vară, sub forma unor curse charter către Antalya şi Corfu pentru agenţiile de turism din regiune. De la zboruri charter până la cele regulate este însă un drum lung, timp în care aeroportul trebuie să se pună la punct pentru a corespunde standardelor internaţionale. 

De efectuarea unor curse regulate s-au arătat interesate şi WizzAir, Myair sau Ryanair, toţi operatori low-cost. În ceea ce priveşte terenurile din jurul aeroportului, cele 233 de hectare date prin hotărâre de guvern către CJ Dolj, preşedintele acestei instituţii e de părere că dezvoltarea aeroportului se va putea face doar prin parteneriat public-privat. Potrivit lui Prioteasa, italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma – Latina ar trebui să aducă săptămâna viitoare studiul de fezabilitate privind dezvoltarea aeroportului, dar de aeroport s-a interesat şi dezvoltatorul imobiliar Bogaris prin agenţia de dezvoltare Wakefield.

Sursa

Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni (AIHCB) va incepe in 2011 o noua etapa de dezvoltare, care va atrage intr-o prima faza o investitie de circa 450 de milioane de euro, urmand sa fie finalizat in 2013-2014. Aeroportul se va intinde in urmatorii 12 ani pe o suprafata de 1.400 de hectare, dubla fata de cea actuala, urmand ca procesul de achizitie a terenurilor sa fie finalizat in urmatorii cinci ani. 

“Urmatoarea faza de dezvoltare a aeroportului va fi derulata catre viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov, iar in urmatorii cinci ani se va desfasura procesul de achizitie a suprafetei de teren necesara extinderii, care se ridica la 700 de hectare”, a declarat Valentin Iordache, directorul de calitate si mediu al aeroportului.

AIHCB va incheia in perioada 2009-2010 programul de modernizare inceput in anii ‘90, prin investitii de circa 85 de milioane de euro in cadrul fazei a treia de dezvoltare, realizate din fonduri proprii si din credite bancare. AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, iar investitia de 450 de milioane de euro acopera construirea unui nou terminal de pasageri si a unei platforme multimodale destinata transportului cargo. AIHCB se ocupa in prezent de realizarea studiului de fezabilitate impreuna cu firmele Roland Berger si Hochtief. 

Totodata, vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/ metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti, un centru de business de circa 5.000 de metri patrati si un hotel cu o capacitate de 200 de camere. “Dezvoltarea aeroportului se va face in functie de necesar, astfel incat sa tinem pasul cu cresterea numarului de pasageri. Procesul de expropriere a fost amanat cu un an si va incepe in 2009, pentru ca situatia terenurilor este destul de complicata, avand in vedere ca sunt multi proprietari si o parte din suprafete nu sunt intabulate”, explica Iordache. 
In urmatorii doi ani, aeroportul isi va moderniza fluxurile in conformitate cu Acordul Schengen, va avea un salon oficial modernizat, urmand sa fie modernizata pista 1 si sa fi construita o noua parcare de 12.000 de metri patrati, unde au inceput deja lucrarile de constructie. Investitiile implica extinderea terminalului de plecari internationale si Schengen la 19.600 de metri patrati, reamenajare aerogara sosiri internationale si Schengen care va avea 500 de metri patrati si extinderea zonei de imbarcare (Finger) pana la 14 aviobridge-uri, inclusiv Schengen, fata de 5 cate sunt in prezent. In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.
 
Planurile AIHCB
AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20 de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri.

Vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o statie subterana multinivel tren/metrou, conexiune cu viitoarea autostrada Bucuresti-Pitesti.

Investitii importante vor fi realizate si in constructia unui centru de business de circa 5.000 mp si a unui hotel cu o capacitate de 200 de camere.

In urma investitiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6 milioane de pasageri, fata de 4,5 milioane cat este in prezent.

Sursa ZF

In ciuda eforturilor autoritatilor, de a incepe in 2008 modernizarea Aeroportului International Iasi, anul trecut s-a dovedit plin de esecuri in acest sens. Insa lucrurile nu sunt fara rezolvare, sau cel putin asa spera factorii implicati in acest proiect.

Mitica Rebegea, directorul Regiei Autonome a Aeroportului, este convins ca proiectul privind dezvoltarea si modernizarea aeroportului va fi realizat anul acesta. “Proiectul este inclus in actualul program de guvernare. Toata lumea este pro-aeroport, asa ca este cazul sa ne trezim la realitate si sa nu ne mai incurcam in diferite gaselnite. Vrand, nevrand, trebuie sa-l realizam, pentru ca traficul de pasageri este in crestere si inca 11 companii aeriene, care vor sa opereze la Iasi, ne-au contactat. Acum, capacitatea pistei nu acopera traficul aeronavelor, iar noi pierdem mult daca nu urgentam lucrurile”, a spus Rebegea.

Oferte exista

In plus, joi, conducerea CJ se va intalni cu reprezentantii companiei Cormio Ingineering, din Italia, firma specializata in constructia de aeroporturi. Italienii isi vor prezenta oferta pentru a fi luati in calcul in vederea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea aeroportului iesean. “Mai intai, trebuie rezolvata problema terenurilor si asteptam acea ordonanta care prevede ca toate terenurile de utilitate publica sa fie expropriate in regim de urgenta. Odata clarificata situatia, vom putea incepe constructia pistei, si nu cu bani de la Guvern. Avantajul este ca nu mai suntem presati de timp”, a spus vicepresedintele CJ, Constantin Adascalitei. Compania italiana este a treia interesata de proiect, primele fiind firme din China si Germania.

Sefii Consiliului Judetean (CJ) Iasi sustin ca cea mai probabila varianta pentru modernizarea aeroportului este realizarea unei piste de categoria a doua.

“Astazi (ieri – n.r.) am avut o intalnire cu reprezentantii firmei italiene Cormio Engineering SRL. Au studiat situatia noastra si au venit cu niste propuneri. Cunoscand lungimea pistei si faptul ca nu detinem integral terenul, acestia au facut o proiectie in care pista va avea 2.200 de metri lungime si 40 latime. Acestea ar fi limitele minime pentru a fi incadrata in ceea ce ei numesc o pista de categoria a doua. O astfel de pista este proiectata pentru avioane de tip Boeing 747″, a declarat vicepresedintele CJ Constantin Adascalitei. Acesta a adaugat ca apreciaza interesul firmei italiene, firma care a mai avut investitii asemanatoare si in China. “Inca nu putem da un verdict pentru acest lucru (proiectul firmei din Italia – n.r.). Asta ar insemna ca ar trebui sa aruncam la gunoi vechiul proiect. In orice caz, noi (CJ Iasi – n.r.) vom face o serie de «presiuni» la Guvern prin adrese scrise, pentru a rezolva macar problema terenului de la Domeniile Statului. Va ramane in sarcina CJ sa ne «folosim» de aceste companii pentru a realiza un parteneriat public-privat, ma refer aici la concesionarea pistei pe un anumit numar de ani”, a mai spus vicepresedintele CJ.

Surse IasiPlus si Flacara Iasului

Lângă Deva va fi construit un aeroport internaţional, investiţia urmând să fie realizată printr-un parteneriat public privat între Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi o companie italiană. Valoarea investiţiei va fi de circa 15 milioane de euro, iar administraţia judeţeană va pune la dispoziţie terenul necesar construcţiei, urmând ca partea italiană să asigure finanţarea. Potrivit părţilor implicate în proiect, lucrările ar putea începe în acest an şi se vor finaliza în anul 2010.

Prima parte a studiului de fezabilitate necesar pentru construcţia aeroportului a fost prezentată, ieri, conducerii CJ Hunedoara, varianta finală urmând să fie gata până în luna aprilie. Conform celor declarate de reprezentanţii companiei Meridiana, parteneri la realizarea acestui proiect, în prima fază se va construi o pistă în lungime de 2.000 de metri, un hangar pentru trei avioane şi o clădire dotată cu toate utilităţile, toate acestea fiind preconizate a se realiza într-un an de la data începerii construcţiei. Ulterior, aici vor mai fi făcute investiţii ulterioare pentru dezvoltarea industrială adiacentă activităţii aeroportuare. «Pentru început va fi un aeroport destinat curselor interne, urmând ca apoi să se dezvolte pe relaţii internaţionale. În acest proiect, noi vom oferi terenul necesar construcţiei. Cred că în acest an vom începe lucrările, astfel ca în 2010 să putem decola de pe aeroportul Deva», a afirmat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Conform studiului de fezabilitate, se estimează că după primii cinci ani de funcţionare, traficul de pasageri pe aeroport va ajunge la 112.000 de persoane anual, iar după zece ani acesta va creşte la 550.000 de călători.

Sursa